Cu doar 30 de lei, cât valorează o păpuşă, românii au ajuns să cunoască tainele şi tradiţia satului românesc. Păpuşile sunt îmbrăcate la Peciu în haine populare, de sărbătoare.

Cât este ziua de lungă, Paraschiva Cazac, în vârstă de 69 de ani, îşi ocupă timpul liber cu realizarea unor mici opere de artă. După ce a cumpărat din Timişoara zeci de păpuşi fabricate în China, femeia din Peciu Nou dezbracă jucăriile.

Pe urmă, păpuşile ajung să aibă picioarele lipite în fundul unei sticle. Munca cea grea începe însă abia mai târziu. Păpuşa chinezească va fi transformată într-o veritabilă reprezentantă a portului popular românesc.

Pentru a avea destule tipuri de ţesături, Paraschiva Cazac a dat comandă tocmai la o ţesătorie din Suceava, de unde s-a ales cu zeci de feluri de aţă şi decoraţii. Cum toată viaţa a studiat istoria satului românesc, bătrâna din Peciu ştie pe de rost tainele portului rural, de la cel bănăţean şi oltenesc, până la cel moldovenesc şi dobrogean.

„Nu ai cum să nu iubeşti satul atunci când ai crescut în acest mediu. Toată viaţa am muncit la decoraţiuni interioare, astfel că tot cu astfel de lucruri mi-am ocupat timpul liber. Am făcut beţe de Moş Nicolae, mărţişoare, am sculptat în lemn Poarta Sărutului şi mai multe biserici, ba chiar am cusut manual toate covoarele din casă. Copiii mei mi-au dat ideea să creez păpuşi”, a spus Paraschiva Cazac. Femeia spune că de un an a „dat în mintea copiilor”.

Cine cumpără păpuşile de Peciu

Păpuşile gătite ca de sărbătoare au şi vitrină de vânzare: geamul casei din Peciu a bătrânei. „În medie, într-o zi reuşesc că creez două păpuşi. Cum nu mai sunt vizitată atât de des de nepoţeii mei, măcar cu păpuşile mai apuc să mă joc. Cel mai des îmi devin clienţi cei care pleacă din ţară. Aceştia vor să arate în lumea largă tradiţia satului românesc”, a explicat creatoarea de păpuşi.