Silviu Sergiu: "Peste puţin timp, anul 2009 se va fi sfârşit. A fost cu siguranţă un „annus horribilis” („an oribil” - trad.)."
Sintagma a fost folosită de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii pentru a caracteriza amar anul 1992, un an în care Familia Regală britanică a suferit numeroase lovituri, care i-au afectat imaginea şi care au şubrezit credibilitatea monarhiei în ochii supuşilor.
Cuvintele latineşti sunt potrivite pentru a caracteriza zbuciumul românesc din 2009, un an pe care foarte mulţi îl vor uita probabil foarte repede. Majoritatea din motive pământeşti. Viorel Hrebenciuc din raţiuni mistice. „A fost Anul Boului de Pământ”, va concluziona pentru sine, fără a intra în detalii. Nomina odiosa...
Un an în care derizoriul a fost ridicat la rang de esenţial, evenimentele marginale au fost ambalate, la televizor, drept chestiuni de interes naţional, cu intenţia vădită de a servi agende fără nicio legătură cu agenda cetăţeanului.
Un an în care moguli, ziarişti, politicieni portocalii, roşii, galbeni, verzi, incolori, inodori şi insipizi au participat de-a valma - unii manipulaţi, alţii din ticăloşie sau din grija pentru ziua de mâine - la o vastă operaţiune de spălare a creierelor românilor, cu scopul precis de a-i manipula grosolan, de a vota ghidaţi de o realitate falsă, indusă sau, din contră, de a-i îndepărta de urne. Un an electoral ce se anunţa nebun din start, dar care a depăşit orice limită a absurdului, a bunului-simţ şi chiar a patologicului.
Un an cu o campanie electorală în care preşedinţii „s-au vândut” poporului drept personaje istorice, de film sau chiar de basm, iar multimiliardarii au devenit critici de film şi au comentat, avizi de putere şi răzbunare, ultima parte a seriei „Karate kid”, o producţie cu efecte speciale ieftine.
Un film care a transformat România î
