Domnul Ionescu detine un spatiu in Sibiu. 320 de metri patrati, numai buni pentru o banca. Spatiul a fost inchiriat in 2007, cu 3300 de euro pe luna. Cu contract beton facut, pe 10 ani. Basca un credit preferential pentru domnul Ionescu, ca pentru clientii VIP ai bancii. Domnul Ionescu, sibian cinstit, l-a prevenit pe juristul bancii sa nu semneze pe 10 ani, ca poate…Ca nu se stie ce va fi peste o saptamana, darmite peste 10 ani, scrie Dan Popa pe blogul lui.
Juristul i-a spus ca preturile vor creste si mai tare si ca sa semneze, sa nu mai intrebe ca prostul.
Domnul Ionescu a semnat. 3300 euro lunar nu sunt totusi de aruncat. In 2008, creditul VIP a inceput sa faca fite. Dobanzile i s-au marit, dar domnul Ionescu a zis ca e criza in toata lumea si ca el isi va respecta partea din contract. A sunat o singura data la banca, dar i s-a spus ca dl. Director e intr-o sedinta si nu poate momentan…Asa ca Ionescu a platit ratele marite fara sa comenteze.
In noiembrie 2009, a venit primul telefon. « Domnul Ionescu ? Suntem de la banca…Domnul Director doreste sa vorbeasca cu Dvs », i-a spus Vocea. Domnul Ionescu l-a ascultat pana la capat. Agentia nu mai facea profiturile de altadata.. “Domnule Ionescu, ne gandim sa o inchidem” Foarte bine, a zis dl. Ionescu. Inchideti-o. Dar stiti, cu chiria…nu ar fi normal sa o platim pe 10 ani, daca…. “D-apoi dobanzile mele marite la credit, is normale ?”, a intrebat Ionescu.
Directorul a incercat o negociere. Ionescu I-a adus aminte ca atunci cand lui I s-au marit dobanzile, nimeni nu a vrut sa vorbeasca cu el. Si a inchis.
Banca a cerut in instanta rezilierea contractului. Ionescu a castigat procesul.
Ieri, primesc un mail de la dl. Ionescu. Banca i-a achitat diferenta de contract numai sa o lase sa inchida unitatea.
Dl. Ionescu e multumit. Isi asteapta lunar pl
