În ciuda dificultăţilor financiare cu care se confruntă boxul la noi în ţară, Gheorghe, Marian şi Dorel Simion speră ca tinerii pe care îi pregătesc să câştige noi titluri şi medalii pentru România. Gheorghe şi Marian continuă să lucreze ca antrenori la Box Club Simion, după ce au părăsit Dinamo, în timp ce Dorel face parte din colectivul tehnic al lotului naţional.

Anul 2009 a fost unul de cumpănă pentru familia Simion. În vară, mai precis pe 1 iunie, circa 50 de sportivi şi antrenori de la Dinamo au fost trecuţi în profesional. Printre ei s-au aflat şi campionii mondiali la box, Dorel şi Marian Simion, precum şi tatăl acestora, Gheorghe. Toţi trei erau antrenori. Şi toţi şi-ar fi dorit să rămână la Dinamo, clubul de care se leagă o mare parte a carierei lor.

Cum decizia grupării sportive bucureştene a fost explicată sec prin restructurările care au atins aparatul administrativ în anul trecut, membrii familiei Simion au îmbrăcat haina de poliţist, însă nu au renunţat nici la box. Gheorghe şi Marian se ocupă acum de o grupă de tineri la Box Club Simion, în timp ce Dorel a rămas la lotul naţional. Toţi trei îşi doresc ca elevii lor să obţină titluri şi medalii la competiţiile internaţionale.

Felul lor de a fi le-a adus admiraţie, însă şi invidie

Povestea fraţilor Simion nu poate fi spusă separat, cei doi crescând împreună şi în box. Ei s-au pregătit mai mereu în aceeaşi sală, sub îndrumarea tatălui lor. Au fost alături atât la bine, cât şi la rău. S-au bucurat pentru titlurile şi medaliile obţinute. Şi s-au îmbărbătat atunci când au coborât învinşi din ring. Iar felul lor de a fi, unitatea de care au dat dovadă, nu le-a adus numai admiraţie, ci şi invidie.

Ba chiar şi destule critici. Mai cu seamă că uneori familia Simion a preferat să se pregătească separat, să locuiască în alte hoteluri decât ceilalţi componenţi ai lotului naţional. @N_