Presedintele islandez, Olafur Ragnar Grimsson, a refuzat marti sa promulge legea care prevede achitarea de la bugetul micului stat nordic a 3,8 miliarde de euro deponentilor olandezi si britanici ai bancii Icesave, intrate in faliment.

La presiunile guvernelor britanic, olandez si belgian, Parlamentul Islandei a elaborat o lege prin care deponentii straini care aveau depusi bani la banca de economii Icesave urmau sa fie despagubiti. Britanicii aveau de primit 2,5 miliarde de euro iar olandezii, alte 1,3 miliarde de euro.

Intrucat aceste sume ar fi pus o presiune consistenta pe bugetul Islandei iar taxele ar fi urmat sa creasca, presedintele Grimsson a refuzat sa promulge textul de lege. Din 1944 incoace este a doua oara cand Islanda se confrunta cu exercitarea dreptului de veto al presedintelui.

Seful statului a dat astfel satisfactie celor aproape 80.000 (din cei 322.000 de cetateni cat numara statul) de islandezi care au protestat in scris impotriva legii. Potrivit Constitutiei, ar urma un referendum prin care poporul sa fie consultat, insa Guvernul Islandei a anuntat ca este decis sa isi respecte angajamentele luate in fata omologilor britanici si olandezi.

In conflict s-a implicat si FMI, care a promis Islandei 3,2 miliarde de euro numai sa isi rezolve rapid problema. Oficial, nu a conditionat achitarea sumelor depuse de straini de acordarea imprumutului, insa sugestiile au fost suficient de evidente.

Grimsson a declarat, intr-o conferinta de presa, ca a refuzat promulgarea legii tocmai pentru a declansa referendumul, considerand chestiunea suficient de importanta pentru a necesita consultarea populatiei si implicarea directa a electoratului in procesul decizional.

Ministerul Finantelor din Olanda a anuntat ca va cere cu insistenta autoritatilor islandeze o explicatie imediata pentru decizia pre