Crestinii ortocsi si catolici sarbatoresc miercuri Boboteaza, iar joi, Sfantul Ion, marcand astfel sfarsitul sarbatorilor de iarna. Botezul Domnului sau Boboteaza, sarbatorit in fiecare an in ziua a sasea a lunii ianuarie, reaminteste momentul in care Mantuitorul Iisus Hristos a fost facut cunoscut lumii. Este si motivul pentru care Biserica mai numeste Boboteaza si "Aratarea Domnului", "Dumnezeiasca Aratare" sau "Epifania", care provine din limba greaca si inseamna "aratare", "descoperire", "revelare", potrivit Mediafax.
Mii de credinciosi se duc la biserica pentru a lua agheazma, iar preotii sfintesc apele. In localitatile de langa o apa curgatoare, se arunca o cruce mare de lemn in apa, iar mai multi tineri incearca sa o prinda. Cel care va lua crucea va fi ferit de rele tot anul, potrivit traditiilor. La Patriarhie, ca in fiecare an, va avea loc o slujba speciala, oficiata de PF Daniel, impreuna cu un sobor de preoti si diaconi.
In traditia populara, copiii mergeau cu Chiralesa de Boboteaza, iar in unele locuri se mai mergea cu uratul de Sfantul Ioan. Chiralesa provine din neo-greaca si inseamna "Doamne, miluieste!". Exista credinta ca, strigand Chiralesa, oamenii capata putere, toate relele fug si anul va fi curat pana la Sfantul Andrei.
Obiceiuri de Boboteaza
Potrivit traditiei, de Boboteaza nu se spala rufe. In aceasta zi, apa sfintita are puteri miraculoase si nu se strica niciodata. In multe zone din tara, se pastreaza traditiile si obiceiurile populare. In judetul Galati, cand preotul umbla din casa in casa, stropind cu agheazma, femeile ii pun in traista un fuior de canepa, pentru ca se spune ca firele lui reincalzesc relele anului. Mai exista obiceiul, regasit si la Santana de Mures, ca flacaii sa joace peste foc, sarind peste flacari pentru a se curata si feri de boli, transmite Radio Romania Actualitati, recep
