- Politic - nr. 454 / 7 Ianuarie, 2010 Din dispozitia mai-marelui Consiliului Judetean Harghita, de-acum deja celebrul Borbely Csaba, tocmai in preajma Zilei Nationale a Romaniei, a fost intocmita o "Expunere de motive", privind necesitatea unui steag si a unui gonfalon ale judetului, conform Statutului _ cadru de functionare a Consiliului, in baza caruia acesta are dreptul de a aproba insemne proprii, respectiv stema, steagul si gonfalonul. Printr-un "Proiect de hotarare" au fost stabilite lungimea, latimea, culorile, simbolurile steagului, din ce material este confectionat, cate bucati trebuie facute. Maharii de acolo se fac ca nu stiu, de pilda, ca pentru o stema trebuie sa aiba aprobarea Comisiei Nationale de Heraldica. Atunci, macar un steag si un gonfalon sa aiba. Chelului doar tichie de margaritar ii mai trebuie! Numai asta mai lipsea unui judet cu o cifra de afaceri _ dupa o informatie aparuta in "Informatia Harghitei" _ similara cu cea realizata de o societate comerciala din Occident, cu 200 de angajati". Nu are nicio insemnatate pentru ei ca tot ce au pus la cale s-a facut fara consultarea romanilor, sfidati, ca de obicei. Stema aceea cu opt raze, care, de fapt, reprezinta cele opt scaune secuiesti din viitorul (zic ei) "tinut autonom", steagul (cu dunga aurie, cu luna si soarele pe fond albastru), simbolurile si culorile alese nu-i reprezinta pe romanii de acolo, care nici macar nu au fost consultati! De fapt, steagul judetului Harghita, votat doar de consilierii UDMR, este cel al CNS (Consiliul National Secuiesc), al autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc. La protestele romanilor harghiteni, vicepresedintele Consiliului Judetean Harghita, Csiki Csongor, da o replica demna de celebrul Gaga: "Nici maghiarii din Secuime nu si-au avut locul lor pe steagul Romaniei!". De ce le trebuie lor un gonfalon si ce este el? Cu origini in Evul Mediu (unde a ramas