Proprietarii de locuinţe profită de interesul mare al cumpărătorilor şi încearcă să le vândă chiar şi apartamente cu probleme legale. Sursa: Vlad Stănescu

Adrian V., din Bucureşti, este angajat la o bancă şi, anul trecut, a decis să-şi cumpere un apartament prin programul „Prima casă”.

Faptul că preţurile au scăzut şi că dobânda la programul guvernamental era mai avantajoasă decât creditul preferenţial de care avea parte ca angajat al băncii au fost principalele motive care l-au împins în aventură. După mai multe zile de căutări, agenţia imobiliară la care a apelat i-a găsit unele locuinţe care corespundeau cerinţelor sale. Cel mai potrivit i s-a părut un apartament de trei camere într-o zonă semicentrală, pe care cele patru pensionare coproprietare cereau 60.000 de euro.

Bucureşteanul s-a grăbit să încheie precontractul de vânzare-cumpărare pentru a nu rata oferta şi le-a dat „mătuşilor” în total 800 de euro, câte 200 de euro la fiecare.

Însă surpriză - după ce a arătat actele pe casă avocatului, a aflat că „cele patru femei mai au o soră pe care mama lor ar fi dezmoştenit-o pe motivul că ar fi nebună”, spune Adrian.

Cele patru femei au făcut un fals în acte pentru a o exclude pe cea de-a cincea de la mo ştenire. Astfel, exista riscul ca tranzacţia să fie anulată ulterior, iar el să piardă toţi banii.

Iar cei 800 de euro daţi conform precontractului duşi au fost. Pensionarele s-au grăbit să-şi facă stocul pentru iarnă de zahăr, făină, ulei şi alte cele. „Ce să le fac acum? Să le pun poprire pe pensie?” se întreabă retoric, cu regret, tânărul.

Din februarie, locuinţele noi vor fi prioritare

După o altă încercare nereuşită, el a găsit un apartament cu două camere la 58.000 de euro şi aşteaptă cu nerăbdare să se deblocheze programul „Prima casă” pentru a putea obţ