Tânărul este student la kinetoterapie şi vrea să ştie cum se simt pacienţii lui ca să-i poată trata corect şi eficient. Obstacole la tot pasul, minute în şir de aşteptat în staţiile de tramvai, mila sau ignorarea concitadinilor, toate întunecă ziua unei persoane cu dizabilităţi locomotorii.
Dă CLIKC aici pentru a vedea o galerie foto din timpul experimentului
Dan Roman, în vârstă de 21 de ani, a vrut să vadă cum este pentru o persoană imobilizată, în scaun cu rotile, să se deplaseze prin Oradea. Fiind student la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Oradea, studentul a stat de vorbă cu mai multe persoane imobilizate, care i s-au plâns de condiţiile grele din oraş.
„Mulţi lucrează, au firme, încearcă să ducă o viaţă normală, dar dacă stau la bloc şi trebuie să circule cu mijloacele de transport în comun le este foarte greu”, povesteşte Dan Roman.
Pentru experiment, orădeanul a împrumutat un scaun cu rotile de la Spitalul de Recuperare şi s-a hotărât să plece din Nufărul până la Universitatea Oradea. Ajuns în staţia de tramvai din capătul cartierului Nufărul a constatat că trebuie să aştepte un tramvai Siemens, pentru că în cele vechi accesul cu scaunul cu rotile este imposibil. A aşteptat mai bine de 30 de minute pentru a urca în tramvai.
Vatmanul a fost foarte săritor şi a ieşit să-i scoată trapa pentru a putea urca în mijlocul de transport. „Am apreciat atitudinea pozitivă a vatmanilor şi a şoferilor OTL, fără de care nu mă puteam urca în mijloacele de transport”, a subliniat Dan. Călătoria până în centrul oraşului a decurs bine, cu excepţia privirilor insistente ale călătorilor. Pe pietonală a avut şi o surpriză neplăcută, doi trecători încercând să-i ofere bani, impresionaţi de situaţia sa.
De acolo Dan a pornit spre staţia autobuzului 14, de la Palatul Episcopal, pentru a ajunge la Universitate.
