Tânăra este pasionată de creaţiile lui Eminescu. Devorează literatura română, deşi e pe jumătate unguroaică.

E o fire veselă, care râde foarte mult, aparent puternică şi de neatins, dar foarte sensibilă. Aşa se descrie Gabriela. Şi probabil aşa este, de vreme ce este pasionată de literatura română, dar vrea să devină medic. Dragostea pentru Limba şi literatura română s-a înfiripat prin clasa a VI-a, datorită profesoarei din generală, Diana Cicu. Mai apoi, în liceu, actualul profesor, Camelia Ciurescu, despre care Gabriela vorbeşte cu deosebită admiraţie, i-a cultivat dragostea pentru această materie. Iar rezultatele au apărut imediat. În 2008, când era clasa a X-a, a luat menţiune la concursul naţional de evaluare la Limba şi literatura română, iar în ianuarie 2009 a obţinut menţiune la faza judeţeană a olimpiadei. Gabriela îşi aminteşte şi acum cum a dezlegat tainele cititului. „Când eram mică, îmi punea tata diafilme. Ţin minte că aveam unul preferat, despre Martinică, un ursuleţ care pleca într-o călătorie. La început, îmi citea tata, dar apoi, învăţasem atât de bine povestea încât asemuiam cuvintele cu ceea ce ştiam eu. Apoi, prima carte pe care am citit-o a fost «Heidi, fetiţa munţilor»“, povesteşte adolescenta. Poetul ei preferat e Mihai Eminescu. „Când eram mică, ai mei îmi spuneau mereu poezia «La mijloc de codru», pe care o ştiu şi acum. Oricum, cea mai importantă creaţie a lui Eminescu este Luceafărul“, mărturiseşte adolescenta. Cum e Eminescu în viziunea ei? Îl vede veşnic tânăr, îndrăgostit, naiv, o personalitate melancolică, dar foarte diplomată. Ar fi avut acelaşi succes poetul dacă s-ar fi născut în zilele noastre? „Nu! Literatura nu mai este apreciată în prezent. Acum, sunt promovate alte modele“, e de părere Gabriela Bartok.

Micuţa sportivă În copilărie a făcut timp de un an karate, sport de care a fost îndrăgostită. Avea şapte ani la ac