Spectrul politic romanesc este lipsit de un autentic partid de dreapta, de unde si saracia de idei si solutii oferite sau lipsa de noblete a principiilor. Eu cred ca, in cea mai mare parte, cresterea din ultimii ani a PD-ului si apoi PDL-ului se datoreaza lui Traian Basescu, chiar daca sint de remarcat si organizarea interna, unitatea, pragmatismul, ca si sprijinul sau chiar integrarea, in ultima vreme, a unor intelectuali de valoare. Dar PDL-ul are o mare problema de identitate doctrinar-ideologica. Desi s-a reorientat spre dreapta si s-a afiliat grupului democrat-crestin european, de facto, nu avem de-a face cu un partid de dreapta, nici popular, nici democrat-crestin, nici conservator, ci cu puternice remanente de stinga, social-democrate. Aceasta lipseste spectrul politic romanesc de un autentic partid de dreapta, de unde si saracia de idei si solutii oferite sau lipsa de noblete a principiilor. PDL este un partid de cadre, vocile individuale nu au mare audienta, exceptind-o, desigur, pe cea a lui Basescu. Faptul ca el a ales sa guverneze aproape singur intr-o perioada atit de grea il va eroda puternic in urmatorii ani, riscind sa revina la procentele dinainte de 2004, cind si-a inceput ascensiunea prin victoria de la prezidentiale. Dupa parerea mea, renumirea lui Emil Boc drept prim-ministru a fost o mare greseala, acesta demonstrindu-ne clar pe parcursul primului mandat ca sta sub o palarie prea mare, ca si-a depasit limitele de competenta. Este un om lipsit de viziune la acest nivel si - important intr-o vreme de criza - lipsit de cunostinte economice, obedient si demagog, altminteri onest si bine intentionat. Nu s-a facut aproape nimic pentru stimularea economiei reale, solutiile anticriza rezumindu-se practic la imprumuturi, amputari de cheltuieli si majorari de impozite, adica exact pe dos fata de ce recomanda teoria economica si practica majoritatea guvern