Declararea limbii române ca idiom oficial în Republica Moldova provoacă noi controverse în interiorul coaliţiei de guvernare de la Chişinău, scrie Deutsche Welle. Sursa: EPA
O dezbatere cu implicaţii politice şi sociale profunde animă spiritele guvernanţilor de peste Prut. Povestea are rădăcini adânci.
În perioada regimului comunist al lui Vladimir Voronin, Chişinăul a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a ridica ziduri între vocabularul moldovenesc şi cel românesc. Stimularea sentimentelor rusofone şi încercarea de a nuanţa statalitatea Moldovei prin impunerea artificială a unor diferenţe lingvistice motivau deplin demersul administraţiei comuniste.
La mijlocul anului trecut, victoria electorală a coaliţiei democratice de la Chişinău dădea primele semnale de normalizare politică. După mulţi ani, liderii moldoveni declarau că vorbesc limba română şi că nimeni nu poate anula legătura istorică dintre România şi republica de peste Prut.
Constituţionalizarea idiomului românesc ca limbă de stat provoacă însă primele tensiuni majore în interiorul coaliţiei aflate la putere. Diferendul e cu atât mai ciudat cu cât însăşi Declaraţia de Independenţă a Moldovei din 1991 stipulează clar că “limba oficială este limba română”. Douăzeci de ani mai târziu, problemă rămâne una extrem de sensibilă.
“Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a propus ca limba română să fie declarată prin Constituţie limbă de stat. Premierul Vlad Filat, un alt lider al Alianţei pentru Integrare Europeană, sprijină iniţiativa de oficializare a limbii române în Republica Moldova. De partea cealaltă, liderul PDM, ex-comunistul Marian Lupu, insistă ca ‘limba moldovenească’ să rămână limbă oficială în Republica Moldova, dar propune o variantă de compromis: ‘Eu cred că o variantă prielnică ar fi următoarea: Menţinem „limba mold