Sylvain Peguy a trăit mereu la munte. Vara, a curăţat pistele la Les 2 Alpes pentru circuitele de VTT; iarna, s-a ocupat de marcarea celor peste 200 km de piste de schi. O întâmplare a făcut să-i cunosc şi latura de restaurator. Grupul condus de Lucian Preutu şi Monica Aliman în care mă aflam, a fost invitat, seara târziu, la un exerciţiu de forţă.
Cu rachetele în picioare, am suit cu greu la stâna turistică pe care o administrează, în timpul liber, Sylvain şi soţia sa, Stephanie. Am intrat. O sală de mese cu un cuptor imens în mijloc, turişti de câteva naţionalităţi, lume veselă şi prietenoasă. Sylvain aşază ţoiurile de genepi, salata şi apoi tartifletta. Genepi? Parcă l-am mai întâlnit. A, da. E alcool în care s-au macerat plante de munte, între care dominantă e artemisia, din familia pelinului, care creşte pe ultimele terase de vegetaţie împreună cu floarea de colţ. Iniţial, genepi a fost folosit pentru tratarea tusei, răguşelii, a stărilor gripale sau ca digestiv. Mai târziu, recoltat şi în zonele joase, a intrat în reţeta absintului, băutură controversată în Franţa din cauza efectelor halucinogene. La munte, gospodăriile au fiecare o altă reţetă de preparare a genepiului. După tradiţie, planta se strânge în august, apoi, se face băutura. Sylvain îl pregăteşte după o reţetă de familie. Iată reţeta lui: 100 de plante de genepi (în Franţa, o singură persoană nu are voie să culeagă mai mult!), 1 litru de alcool de 90 de grade, 1 litru de apă, 150 grame de zahăr. Preparare: Se macerează genepiul 45 de zile în alcool. Se filtrează poţiunea. Se încălzeşte cu apă şi zahăr până la fierbere; se ia de pe foc şi se lasă la rece. Se amestecă cele două lichide şi se trage în sticle.
Mărturisiri
"Sunt un om de la munte", ne-a spus gazda, între două servicii. La munte, faci lucrurile cu dragoste. O farfurie de cartofi sau una cu brânză conţine ş