La mai bine de un deceniu de la momentul în care a pornit pe drumul (nu întotdeauna) presărat cu petale de roze al celebrităţii, după ce a devenit unul dintre cei mai adulaţi tineri bucătari ai planetei, datorită showurilor sale televizate, Jamie Oliver s-a decis, în urmă cu un an, să îşi facă şi propria sa publicaţie de print. Aşa a ieşit pentru prima dată de sub teascurile tipografiei "Jamie Magazine", publicaţia în care regăsim acelaşi personaj veşnic în mişcare, inovativ, prietenos, amuzant, generos.

În "gazetă", ca şi pe "sticla" televizorului, Jamie Oliver găteşte nevonvenţional, "povestindu-şi" adeseori reţetele în termeni pe înţelesul tuturor şi, mai ales, transformându-le din simple liste de ingrediente şi tehnici de preparare în adevărate istorisiri care te ţin cu sufletul la gură. Talentul lui de povestitor stârneşte curiozitatea şi nu putem băga mâna în foc că dacă astăzi a reuşit să schimbe ceva în alimentaţia semenilor săi nu e şi datorită acestui har.

În zodia lui Creangă

Ne întrebăm, mai în glumă mai în serios, ce-ar fi fost dacă vreunul dintre marii noştri povestitori, ar fi avut la vremea lor şansa lui Jamie Oliver? Creangă, de exemplu, pe care îl ştim şi oleacă de gurmand, cu Eminescu, pe la Bolta Rece şi hanul Trei sarmale, dar şi oleacă de bucătar, gătind în bojdeuca lui din Ţicău... salate din Grădina Ursului. Unde mai pui că era şi blond, precum puştiul cel nestăpânit al televiziunii britanice!

"Hoooo, ptruuuuu, staaai!" Ar fi strigat Creangă, dacă ar fi bănuit cât de departe mă duc cu gândul. Aşa e, asocierea e cam îndrăzneaţă. Cei doi - Creangă şi Jamie Oliver - se află şi la două capete diferite ale continentului, şi-n epoci deosebite unul de celălalt. Dar nu cred să existe pe lumea aceasta copil căruia să nu-i placă poveştile - iar lui Jamie Oliver sigur i-au plăcut! - şi care să nu-şi dorească,