„De când lucrez eu în industria asta nu am văzut o schimbare radicală în mentalitatea sau în atitudinea oamenilor faţă de reciclarea cutiilor de aluminiu”, spune Cristi Prundurelu, Directorul Punctului de Lucru din Bucureşti al AMEP PACK, singurul reciclator de doze de aluminiu din Romania. Deja nu mai este o noutate că suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere, faţă de ţări ca Polonia, unde reciclatul dozelor de aluminiu este un sport naţional.

„Dacă arunci o doză pe stradă acolo nici nu apucă să cadă pe asfalt că cineva a şi colectat-o”, mai spune acesta, subliniind că, în Polonia, există şi competiţie mare pe acest segment.

La noi, însă, consumatorul casnic nu este aproape deloc deschis către colectarea şi reciclarea cutiilor de aluminiu, din mai multe motive. Unul ar fi lipsa de educaţie şi de interes. „Noi românii suntem fuduli, ne place să avem apartamente modernizate şi maşini scumpe, dar alte aspecte nu ne interesează”, crede Cristi Prundurelu, care, zilnic, simte că se luptă cu morile de vânt cand vine vorba de colectarea dozelor de aluminiu. Un alt motiv al reticenţei consumatorilor este faptul că dozele ocupă un volum mare şi trebuie să depui un pic de efort să le turteşti, să le aduni în pungi şi apoi să le duci, lunar, la un centru de colectare.

„Atitudinea omului s-a schimbat doar răzleţ”, adaugă Prundurelu, precizând că nici la centrele de colectare lucrurile nu merg ca unse. Sunt unele centre care sunt supuse unor limite lunare de kilograme impuse de dezinteresul consumatorului casnic, limite pe care nu le pot depăşi, iar marii operatori de colectare a gunoiului în general nu se implică în colectarea selectivă a cutiilor de aluminiu.

Pericol

O cutie de aluminiu aruncată aiurea nu se degradează nici dupa cinci generaţii, explică directorul reciclatorului