Jurnalele Corneliei Blaga-Brediceanu, sotia lui Lucian Blaga, intr-o editie ingrijita si prefatata de Dorli Blaga, evoca viata agitata a familiei in timpul peregrinarilor lor prin lumea occidentala in anii vitregi de dupa primul razboi modial. Fiind mai putin cunoscuta marelui public din tara, ne vom referi la munca plina de daruire a Corneliei, care si-a pus inteligenta si cunostintele, in sprijinul profesiei de diplomat.
Arborele genealogic al celebrei familii il are ca trunchi pe Coriolan Brediceanu din Lugoj, om politic de prima marime al Banatului din timpul sau, memorandist de frunte si membru in parlamentul de la Budapesta, ca reprezentant al romanilor. Este familia in care a vazut lumina zilei Cornelia, alaturi de alti doi frati si o sora, ea fiind mezina familiei.
Cornelia Brediceanu isi petrece primii ani din copi-larie in casa parintesca din centrul Lugojului, str. Fagetului nr. 4, casa ce mai exista si acum. Desi nu mai este a familiei, pe poarta mare, potrivita sa intri cu trasura, se pare ca mai exista o tabla de metal ovala care indica biroul de avocatura al lui Coriolan Brediceanu, tatal Corneliei.
Blaga la Berna
Despre familia Brediceanu, sa mai retinem si alte amanunte, mai putin stiute de marele public… "Se pare – scrie Dorli Blaga – ca Bredicenii, mici boieri din Oltenia, au fost adusi de imparateasa Maria Tereza in Banat, primind ceva titluri nobiliare. (…) Caius, fratele Corneliei, in perioada in care a fost ministru plenipotentiar al Romaniei la Viena, a gasit documentele in Arhivele din Austria." Dorli Blaga se refera si la o scrisoare trimisa de Caius din Viena Corneliei la Berna, unde se afla, si in care se refera la cercetarile sale in arhivele de acolo. Dar acesta specifica si un amanunt nelipsit de interes pentru cultura romana. Caius afirma ca ar fi vrut sa vina la Berna, la spectacolul cu "Mesteru
