Ea e! Frumoasă, parfumată, seducătoare. Pare exact genul cu care dacă ai o aventură nu vei regreta a doua zi. Şi, totuşi... dincolo de aparenţe sunt doar... prafuri. Prăjitura din cofetăriile de astăzi.

Un amestec "tulburător" de coloranţi alimentari, care la prima vedere fac prăjiturile să pară impecabile, însă a doua zi ne întrebăm de ce avem crampe la stomac. Explicaţia e simplă. "Materia primă este la pământ. Nici un ingredient pe care îl folosim astăzi în cofetărie nu mai are calitatea de pe vremea lui Ceauşescu", ne declară Ana, directoarea unei cofetării din Bucureşti. "Am ajuns să cernem zahărul şi să punem făină în brânză pentru a o îngroşa când vrem să facem o plăcintă de Paşte. Dacă înainte de Revoluţie făceam prăjiturile din ciocolată Kandia, astăzi folosim surogat: ciocolată neagră din supermarketuri la care, dacă avem bun-simţ, mai adăugăm puţină cacao. Aproape peste tot, cofetarii au uitat că bezeaua se face din albuş de ou bătut, aşa că folosesc prafuri dizolvate în apă, care oricum numai gust de bezea nu au", spune Ana.

Şi tragedia nu se opreşte aici. Îngheţata adevărată nu ţine mai mult de trei zile. Ei bine, la noi, termenul de garanţie e de nouă luni. Trăiască prafurile! Cât priveşte frişca, rar ne mai putem delecta simţurile cu o prăjitură cu frişcă naturală. "În general, cea din cofetării este făcută din prafuri sau cel mult din... albuş de ou bătut cu puţin lapte", ne explică Ana. De multe ori vrem să spargem gura târgului cu un tort diplomat de ziua noastră. Comandăm unul cu frişcă naturală, dar... cu portocale, kiwi şi alte fructe, fără să ne gândim că, pentru a rezista, acestea necesită transformări. În cel mai fericit caz, fructele folosite sunt confiate, uneori sunt conservate într-un amestec de alcool şi zahăr, dar cele mai multe cofetării acoperă fructele de pe torturi sau prăjituri cu gelatină, care uneori e