- Editorial - nr. 467 / 26 Ianuarie, 2010 La o intalnire cu abia asezatul, pe atunci, in functia de director al SRI, domnul Virgil Magureanu, m-am numarat printre deputatii care i-au adresat mai multe intrebari, in scris, in Camera Deputatilor din Dealul Mitropoliei. Opt, la numar! Unul dintre colegii deputati PUNR-isti se arata destul de sceptic, indoindu-se serios ca mi se va raspunde: "Asta s-o crezi tu! Astfel de intrebari vor fi ocolite, cu abilitate. O sa-ti raspunda, cel mult, in doi peri. Vor fi lasate toate in coada de peste!" Peste putin timp, se confirma faptul ca el, colegul meu, avea perfecta dreptate, ca intuitia nu l-a inselat. Din cele opt intrebari, dificile, vizand mai ales comportamentul UDMR, tot mai manifest antiromanesc, prin pretentii din ce in ce mai absurde, prin atacuri la adresa Constitutiei si a legilor tarii, directorul SRI, prudent, probabil nedorind sa-si aprinda paie in cap, a raspuns doar la una, si la aceea doar pe jumatate. Vorba aceea: ce se taie si se elimina nu se fluiera! La ce ma refeream, cu precadere, intr-una dintre intrebari? Aveam informatii precise, din surse cat se poate de credibile, verificate in toate privintele, ca, in Muntii Ciucului si prin Calimani, exista tabere paramilitare in care tineri maghiari sunt pregatiti, in caz de nevoie, pentru lupta de gherila, recrutati fiind mai ales fanatici educati in dispretul total fata de Romania si romani, iredentisti, sovini, extremisti! Cu prilejul unei foarte scurte intalniri, intr-o pauza, domnul Virgil Magureanu (denumit, pentru viclenia lui, si "Sarpele cu ochelari") mi-a spus, intr-un fel de "scurt pe doi", uimit precum olteanul lui Marin Preda, care, vazand girafa la Gradina Zoologica, a exclamat: "Asa ceva nu exista!". L-am contrazis, imediat, cu alte argumente, inatacabile, la indemana, intarindu-mi afirmatiile si cu manifestarile care, anterior, au avut loc, in ti