Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a afirmat astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, că investitorii proiectului minier de la Roşia Montană ar fi putut să-şi deruleze afacerea în aşa fel încât să nu fie strămutată localitatea.
"Problema mea de fond legată de Roşia Montană este că în momentul în care statul român a admis că este interesat de acest proiect trebuia să spună ce face cu localitatea. Statul trebuia să spună investitorilor să rezolve afacerea în aşa fel încât să nu fie strămutată localitatea", a afirmat Borbely, citat de Agerpres.
Ministrul Mediului a afirmat că nu este de acord nici cu abordarea companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), care a cumpărat multe case din zonă, iar locuitorii au fost strămutaţi în cartiere noi, construite tot de investitorii canadieni.
"Nu trebuia să se ajungă în situaţia în care RMGC să meargă din casă în casă şi să strămute localnicii în cartiere noi. Zona Roşia Montană este una de patrimoniu. Practic, investitorii au vrut să ne pună în faţa faptului împlinit", a punctat Laszlo Borbely.
Borbely a mai spus că proiectul de la Roşia Montană nu poate merge mai departe până nu există un nou certificat de urbanism, iar parlamentul este "singurul care poate spune da sau nu cianurilor în România".
Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a investit, până în prezent, 400 milioane de dolari în afacerea cu aur din România. Compania canadiană şi-a propus să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint de la Roşia Montană, echivalentul a 20.000 de lingouri.
Pentru tratarea aurului extras urmează să fie folosită, zilnic, o cantitate de 40 de tone de cianură.
În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.
Ieri a avut
