Anual, zeci de copii ajung în centrele de plasament de pe teritoriul judeţului Gorj. Unii se reîntorc în familii, dar există şi micuţi care sunt declaraţi adoptabili şi cărora autorităţile reuşesc să le găsească o familie oferind-le astfel, şansa la o viaţă mai bună.

De ce renunţă unii oameni la copiii cărora le-au dat viaţă? Motivele sunt diferite de la caz la caz: sărăcia, lipsa unui loc de muncă, lipsa unei locuinţe, imposibilitatea de a-şi creşte micuţul în condiţii decente. Aflaţi în situaţii-limită, unii părinţi solicită ajutorul autorităţilor din domeniul asistenţei sociale. În alte cazuri este vorba de tinere care au rămas însărcinate fără să-şi fi dorit acest lucru şi care au decis să-şi dea copilul spre adopţie. Micuţii pe care părinţii lor nu-i mai vor ajung la asistenţi maternali, iar reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj încep procedurile de pregătire a adopţiei. Cu cât sunt mai mici, cu atât cresc şansele lor de a avea o familie, deşi legislaţia consideră adopţia ca fiind ultima soluţie pentru protecţia unui copil. Majoritatea familiilor care vor să înfieze îşi doresc un copil de maximum doi ani, iar cei trecuţi de cinci ani au slabe şanse să-şi găsească părinţi. În cazul unei eventuale adopţii, potenţialii părinţi primesc informaţii doar despre etnia copilului, starea lui de sănătate, eventuale boli ereditare şi dacă mama a avut probleme cu alcoolul sau drogurile pe perioada sarcinii.

Mai mulţi părinţi apţi să adopte decât copii

În ultimii trei ani, peste 60 de copii din judeţul Gorj a fost adoptaţi şi de atunci trăiesc alături de noua familie. Potrivit reprezentanţilor DGASPC Gorj, în anul 2007, 34 de persoane şi familii cu domiciliul în judeţ au depus dosare pentru obţinerea statutului de persoană/familie aptă să adopte un copil. În acelaşi an, 28 de micuţi a