Una din 150 de persoane suferă de această afecţiune. Investigaţiile asupra creierului permit diagnosticarea tulburărilor din spectrul autist la vârste mici, crescând astfel şansele ca tratamentul să aibă succces.
Spectrul autismului cuprinde boli psihice de gravitate diferită, ce au în comun dificultatea individului de a relaţiona cu ceilalţi.
Dacă în sindromul Asperger, una dintre tulburările din acest spectru, copiii interacţionează greu cu persoanele din jur, deşi pot fi supradotaţi, dar se integrează relativ normal în societate, în autismul propriu-zis, afectarea creierului poate duce la izolare totală.
În general, părinţii observă la copilul lor o întârziere a vorbirii şi o lipsă de reacţie ce ridică suspiciunea unor probleme de auz. Cel mic pare închis în lumea lui, nu reacţionează la vederea obiectelor din jur, nu se împrieteneşte cu alţi copii şi nu participă la emoţia celorlalţi.
Cauzele, neelucidate
Cauzele autismului nu sunt clare. Tulburarea este mai frecventă în rândul persoanelor cu istoric familial de autism, sugerând o transmitere genetică. O perioadă s-a considerat că vaccinarea împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului ar creşte riscul de boală, dar ipoteza a fost infirmată recent. Alte posibile cauze luate în discuţie sunt infecţia cu toxine, nivelurile anormale de serotonină la nivel cerebral şi traumatismele suferite de mamă în ultimul trimestru de sarcină.
Nu face diferenţa între „EU" şi „ceilalţi"
Măsurătorile imagistice efectuate asupra creierului copiilor cu autism au scos la iveală o creştere accelerată a amigdalei, zonă responsabilă de interpretarea expresiilor faciale şi semnificaţiei emoţionale a evenimentelor.
Un studiu realizat recent de specialiştii de la Centrul de Cercetare a Autismului din cadrul Universităţii din Cambridge arată că persoanele afectate de boală prezintă o activit