A avut Stalin - asa cum se spune, e drept, cu jumatate de gura - intentia de a declansa o a treia conflagratie mondiala? Daca da, de ce? Exista un posibil raspuns la aceste intrebari. In descifrarea psihologiei personajului? O intrebare naste alta intrebare. In absenta unor documente irefutabile, nu se pot emite decat supozitii. Supozitii intemeiate, insa, pe fapte care nu pot fi negate. Cert este ca, de la 5 martie 1953, data mortii stapanului absolut al Imperiului Sovietic si al satelitilor acestuia, pana astazi, personalitatea lui Stalin nu a incetat sa-i intereseze pe istorici, psihologi, politologi, jurnalisti… Se poate gandi la razboi un lider al carui popor a fost crunt - cel mai crunt - incercat cand lumea intreaga jubileaza salutand pacea? La 2 septembrie 1945, la bordul navei americane «Missouri», ancorata in golful Tokyo, a avut loc semnarea actului de capitulare a Japoniei, iscalit de Mamoru Shigemitsu, ministrul de Externe, si de generalul Yoshikiro, seful Statului Major General nipon. "«Sa ne rugam - a spus, in incheierea ceremoniei de pe «Missouri», generalul MacArthur - ca pacea sa fie acum redata lumii si ca Domnul s-o pastreze de-a pururi.»" In aceeasi zi, de la Moscova se faceau auzite cuvintele lui Stalin: «Putem spune acum ca, conditiile necesare pacii in intreaga lume au fost cucerite". Cum sa-l banuiesti pe seful statului ai carui cetateni au dat cea mai insemnata jertfa de sange printre statele angajate in lupta antihitlerista ca ar nutri intentia de a declansa un nou macel mondial?

Este greu de spus ce s-ar fi intamplat cu lumea civilizata daca Stalin ar fi izbutit sa asmuta spre vest hoardele bolsevice (cca. 11 milioane de militari de toate armele, dotati cu o tehnica superioara, in primul rand in materie de tancuri, artilerie si aviatie). Mitul precaritatii inzestrarii Armatei Rosii s-a dovedit a fi nespus de pagubos; au sim