Trecerea unui an de la desfăşurarea jafului

de la casa de schimb valutar aduc în atenţie dramele prin care au trecut familiile

victimelor. Răzvan Grusin, angajatul

împuşcat în ochi, şi familia sa au intrat în programul de protecţie al martorilor, însă

îşi doresc să iasă de sub protecţie întrucât libertatea şi drepturile sale sunt limitate, aflându-se sub pază permanentă, zi şi noapte. O altă dramă este trăită de familia angajatului ucis, Ion Ciprian. Părinţii lui au rămas fără fiu, dar şi fără nepoată, întrucât nora văduvă le interzice să o mai viziteze

Jaful de la casa de schimb valutar de pe 29 ianuarie 2009 a schimbat viaţa a cel puţin trei familii. În seara acelei zile, Ion Ciprian, Răzvan Grusin şi eroul Gheorghe Lala au încasat gloanţe din partea unui atacator care dorea să pună mâna pe sacoşa de rafie cu care se transportau banii de la casa de schimb de pe strada Agrişelor. Între timp, familiile lui Ciprian şi Lala încă mai deplâng moartea celor doi bărbaţi, iar familia Grusin a început o nouă viaţă, una pe care nu şi-o dorea. Totul este urmarea lăcomiei şi avariţiei patronului exchange-ului care a decis să economisească bani transportând valori cu o plasă de rafie, o maşină obişnuită şi doi angajaţi.

Păziţi zi şi noapte

Răzvan Grusin, în vârstă de 38 de ani, a fost rănit la nivelul unui ochi însă a supravieţuit. Împreună cu soţia şi cei doi copii gemeni, ei au fost incluşi într-un program de protecţie a martorilor. De acest program se ocupă Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor (ONPM), un birou specializat din cadrul IGPR. Familii întregi au intrat în cadrul acestui program: li s-a schimbat domiciliul, joburile, identitatea, look-ul, iar în unele cazuri au fost puşi sub pază. În schimbul protecţiei, ei trebuie să renunţe la anumite drepturi. Nu e uşor să-ţi schimbi viaţa după 30 de ani, să a