„Dorinţa şi speranţa mea este să-mi fac rost de onoare, faimă şi bani“, se poate citi în scrisorile lui Mozart şi în cei 11 ani petrecuţi la Viena (1781-1791) a încasat - în echivalent actual - între unu şi două milioane de euro.
Această constatare este în contradicţie cu opinia larg răspândită cum că Mozart era un sărăntoc, care nu se descurca financiar. El i-a lăsat moştenire soţiei sale Konstanze „doar 3.000 de guldeni“ (cam 50.000 de euro) şi a fost aruncat, se spune, la groapa săracilor. Această ultimă opinie eronată a fost deja de mult contrazisă, dat fiind că pe atunci acestea erau obiceiurile de înmormântare.
Pentru că registrele de încasări şi cheltuieli ale lui Mozart au dispărut, Bauer s-a folosit de o broşură din 1788, numită „Tabelă exactă de calcul pentru funcţionarii care au salarii între 500 şi 1.000 de florini“, în care apar detaliat costurile unei vieţi cotidiene conforme rangului la Viena. Profesorul a aplicat calcule în cazul lui Mozart, şi cheltuielile acestuia la Viena (datorită stilului de viaţă cvasi-aristocratic) au fost de 55.677 de guldeni.
Sumele pierdute la jocurile de noroc nu pot fi reconstituite, dar nici cele câştigate la concerte, rămase necunoscute. Cert este faptul că situaţia economică a lui Mozart în momentul morţii nu era chiar delicată.
„Dorinţa şi speranţa mea este să-mi fac rost de onoare, faimă şi bani“, se poate citi în scrisorile lui Mozart şi în cei 11 ani petrecuţi la Viena (1781-1791) a încasat - în echivalent actual - între unu şi două milioane de euro.
Această constatare este în contradicţie cu opinia larg răspândită cum că Mozart era un sărăntoc, care nu se descurca financiar. El i-a lăsat moştenire soţiei sale Konstanze „doar 3.000 de guldeni“ (cam 50.000 de euro) şi a fost aruncat, se spune, la groapa săracilor. Această ultimă opinie eronată a fost deja de mult contrazisă, dat