"De fapt, scăpat de povara imaginii electorale, Traian Băsescu pare să devină pe zi ce trece tot mai mult el însuşi, cel real. Nu politicianul anticomunist şi antisecurist, fără milă cu dezordinea şi cu hoţia, apropiat al cercurilor intelectuale care luptaseră ani în şir cu «sistemul ticăloşit», ales de cetăţeni ca atare în 2004"

Treptat, dar nu întâmplător, am ajuns să trăim într-o societate marcată de regula dublei impunităţi: cei "de sus" acţionează cu certitudinea faptului că nu vor fi traşi la răspundere pentru nici o faptă sau atitudine, cu condiţia să facă parte din cercul real al puterii. Iar cei "de jos" pot căpăta şi ei impunitate dacă ajung în relaţia care trebuie cu cei aflaţi în acest cerc. Cum s-ar fi spus odinioară, dacă ajung să cumpere "indulgenţe".

Duminică, fratele preşedintelui şi-a oficializat legătura cu un lider al lumii interlope printr-un ritual creştinesc, transmis în direct la televizor. În absolut oricare altă ţară din UE, rubedeniile apropiate de un asemenea nivel politic evita să se expună în situaţii care ar putea compromite. Dar în România avem de-a face, probabil, cu o etapă necesară din reforma statului: apropierea familiilor politice de familiile cu "mape profesionale" îndoielnice. De ce n-ar fi aşa? Mircea Băsescu are impunitate, cine să-i ceară socoteală din moment ce face parte din cercul real al puterii? Societatea civilă? Partidul? Care partid? Partidul Populist? Cetăţenii? Alegerile au avut loc, ghinion! Iar Bercea Mondialul ajunge şi el onorabil, cum să-l mai plimbi pe la Parchet?

Băsescu Traian e şi el naşul primarului Falcă, cercetat penal de ani buni. Iar fostul vicepremier Seculici, acuzat de una-alta, e finul aceluiaşi Băsescu. Şi dacă vom coborî în plan local pe scara puterii, potrivit principiului descentralizării, vom găsi nenumărate năşii între oameni care conduc şi oameni care