Anunţul României privind primirea unor elemente ale scutului american antirachetă nu reprezintă o surpriză totală pentru liderii ruşi, aceasta fiind "una dintre opţiunile avute în vedere", a declarat Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Moscova, citat de New York Times, în ediţia online.
El a subliniat că aceste elemente vor fi amplasate la o distanţămare de graniţa cu Rusia şi, spre deosebire de locaţia propusă înPolonia, ele nu vor permite interceptorilor să oprească o rachetărusească îndreptată spre Statele Unite, pe deasupra OceanuluiArctic, posibilitate care provocase îngrijorarea Moscovei.
"Desigur, persoanele care ar fi interesate să descrie orice felde sistem balistic drept o potenţială ameninţare vor putea să sefolosească de asta, dar nu cred că Guvernul este atât de interesatsă exagereze" (ameninţarea), a spus Trenin.
Liderii ruşi afirmă în continuare că sistemul antirachetă arputea dăuna balanţei de putere create după Războiul Rece. Premierulrus Vladimir Putin declarase în decembrie că proiectul american eraprincipalul obstacol în calea negocierilor privind înlocuireatratatului de neproliferare nucleară, START.
Pe de altă parte, Aleksandr Hramcihin, director adjunct laInstitutul de Analiză Politică şi Militară din Moscova, a afirmat,potrivit site-ului gzt.ru, că Rusia sugerase de mult timp variantaRomâniei sau Bulgariei, în locul Poloniei sau Cehiei.
Analişti politici din România au apreciat că rapiditateaanunţului preşedintelui român Traian Băsescu se poate explica prinfaptul că şeful statului dorea exploatarea subiectului îndetrimentul rivalilor politici din ţară, unde majoritatea opinieipublice priveşte favorabil o intensificare a relaţiilor cu StateleUnite.
"El a vrut să fie apreciat pentru acest lucru, anunţând: «În celde-al doilea mandat al meu, sunt un puternic şi importantsusţinător al securităţii naţi