Spre deosebire de Cehia şi Polonia, care au pus condiţii de securitate Washingtonului, România a agreat acordul, deşi nu se ştie încă nimic despre costuri sau alte obligaţii.

Detaliile concrete ale acordului cu Statele Unite pentru scutul antirachetă rămân încă în ceaţă pentru autorităţile de la Bucureşti. Înainte de anunţul de joi al preşedintelui Traian Băsescu au fost stabilite doar detaliile de principiu, respectiv avantajele strategice ale amplasării echipamentelor militare în România. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) nu ştiau, până să fie convocaţi joi la Cotroceni, în jurul prânzului, momentul exact în care România va lua decizia de a participa la proiectul scutului.

Momentul întrunirii CSAT a fost aflat de membrii Consiliului cu doar o jumătate de oră înainte, motivul invocat fiind programul incert al sosirii la Bucureşti a lui Ellen Taucher, subsecretarul de stat american pentru controlul armamentelor.

Start fără calendar al negocierilor

Costurile efective, modalităţile de plată sau implicaţiile logistice ale scutului vor fi discutate abia de acum, însă nici măcar calendarul negocierilor nu este încă stabilit.

„Echipele de negociere vor fi de la Ministerul de Externe şi de la Apărare şi probabil că discuţiile vor dura destul de mult. Se discută la un nivel extrem de amănunţit. Dincolo de aspectele tehnice propriu- zise se stabilesc şi lucruri auxiliare, de exemplu ce se întâmplă dacă se taie un soldat la deget în timpul unui exerciţiu”, au declarat, ieri, pentru EVZ surse apropiate CSAT.

Oficialii români susţin, la nivel informal, că ţara noastră nu va trebui să plătească echipamentele militare care vor fi aduse pe teritoriul românesc, a căror valoare se ridică la câteva miliarde de dolari. Oficial însă nu există, până acum, niciun angajament al americanilor în