Taxele din jocuri de noroc încasate la bugetul de stat s-au dublat în 2009, faţă de anul precedent. Finanţiştii spun că s-a făcut în sfârşit ordine în acest domeniu încărcat de evaziune. Jucătorii afirmă că, că odată microbul intrat, doar moartea te mai scoate din sălile de joc.
Bilanţul colectărilor de taxe la bugetul de stat, pe anul 2009 arată clar un an de criză. În timp de majoritatea indicatorilor au fost sub anul precedent, în mod paradoxal, la jocurile de noroc încasările s-au dublat.
Actorii din domeniul jocurilor de noroc văd destul de diferit fenomenul, aparent paradoxal în vârful de criză economică.
Jucătorii spun că odată microbul intrat, doar moartea te mai scoate din sălile de joc. Finanţiştii spun că s-a făcut în sfârşit ordine în acest domeniu încărcat de evaziune. Patronii sălilor susţin că din contră, taxele au devenit insuportabile şi că firmele mici sunt condamnate la dispariţie.
Unele aparate sunt mai prietenoase
Un clujean care băga de zor la păcănele, într-o sală din centrul, Nicu Pop, care se recomandă om de afaceri, spune că s-a apucat de joc la încă de după revoluţie: „Schimbam bani pe stradă. Intram să ne încălzim la barul din apropiere”. Ca să treacă timpul mai puneau şi câte un jeton la slot. Câteodată se putea opri, câteodată nu. „Ajunsesem să joc şi câştigurile din valută pe două trei săptămâni”, îşi aminteşte Pop.
Un alt client, Persida Toma are altă viziune asupra jocului: „Un profesionist nu se opreşte la o singură sală. Trebuie să cunoşti toate aparatele. Unele sunt mai prietenoase”. Jocurile de noroc sunt ca un sport pentru el: „E ca şi mingea de fotbal. Una sare mai bine, alta e tare de te poate răni”. E cunoscută în majoritatea barurilor mici, atât în centru, dar şi prin cartiere. „Chiar ieri am câştigat 2000 de lei. I-am pus pe toţi la bătaie”, spune clujeanul. Pe întreaga zi
