Ce inseamna pentru tine sportul? Nu, serios. Chiar intreb. Si cred, sincer, ca orice om care se ocupa de acest domeniu ar trebui sa-si puna intrebarea aceasta. Si apoi sa raspunda cat se poate de onest, fie ca e sportiv, jurnalist sau chiar suporter.

Eu cred ca a fi sportiv e o onoare. Sau, mai bine spus, ar trebui sa fie o onoare. Ai sansa sa faci un lucru pe care eu il consider a fi nobil. Sa te intreci intr-o arena sportiva, cu tine sau cu adversarul din fata ta e un miracol de care tot mai putini sunt constienti. Avem insa si exemple pozitive.

Vad tot mai multi oameni care lucreaza in acest domeniu si care nu fac altceva decat sa se planga de conditiile dificile in care trebuie sa-si desfasoare activitatea. Sau, cum e in cazul de fata, cat de buni sunt adversarii.

L-am ascultat pe Emil Sandoi, in momentul in care Franta a fost trasa din urma din grupa Romaniei, pentru Europeanul din 2012. Am descoperit aceeasi persoana careia ii este frica. Frica de esec, frica de a-si asuma raspunderea unui eventual esec.

Emil Sandoi e antrenorul echipei nationale de tineret. Din foarte multe motive consider aceasta functie un dar: spun asta deoarece sa lucrezi cu niste copii, sa le modelezi primii pasi in fotbalul mare mi se pare poate mai important chiar si decat sa fii antrenorul echipei de seniori.

Ei bine, echipa nationala de tineret a Romaniei are un selectioner care la fiecare intrebare se plange. Stiu ca este greu, dar macar o data as vrea sa vad si eu o sclipire in ochii celui care ar trebui sa puna pe picioare fotbalul la acest nivel.

Dar nu, cu iertare sa-mi fie dar nu cred ca Emil Sandoi, sau oricine altcineva pune la fel problema, poate sa reprezinte o solutie. Gasirea continua de scuze mi se pare a fi atributul incompetentilor carora le e frica de esec si de faptul ca ar putea sa-si piarda locul. Nu avem nevoie de asa ceva. Societ