Maxi Franz, poate fi ultimul german pur-sânge din Banat. Născut din părinţi cu origini nemţeşti, copilul de patru ani creşte într-o casă dintr-un fost sat şvăbesc, unde este educat nemţeşte de părinţii săi Jakoby şi Ramona.

Jakoby Franz stătea în Timişoara şi urma cursurile la liceul Lenau. Revoluţia din Decembrie 1989 l-a prins în Germania, iar Revelionul din 1990 l-a făcut la Nădlac. „Eram implicat în convoaiele cu ajutoare care veneau în România”, povesteşte bărbatul de 40 de ani. CITEŞTE AICI despre satele de nemţi în care casele pică una după alta

CLICK AICI pentru a vedea o fotogalerie cu casele de şvabi în paragină, dar şi întreţinute nemţeşte

Pentru a se putea întreţine şi ca să îşi urmeze studiile, Jakoby muncea la o firmă de lentile din Germania. În 1994 după terminarea studiilor a revenit în România, mai întâi în Timişoara, iar după o excursie în judeţ şi-a cumpărat cea mai mare casă din Comloşu Mic, fosta casă a unui bogătaş şvab, construită în 1913.

Tot aici Jakoby s-a căsătorit cu soţia sa, Ramona care este şi ea nemţoaică la origini. În urmă cu opt ani s-a născut fetiţa celor doi, iar în urmă cu patru ani a venit pe lume Maxi, băiatul cel mic al familiei. „Cred că el o să fie ultimul neamţ de pe aici”, spune Jakoby, tatăl copilului. În Comloşu Mic, germanul repatriat a continuat afacerea cu ochelari pe care a început-o în Germania, dar s-a apucat şi de agricultură, pe care o face din hobby. Micul german, blond şi cu ochii albaştri este nelipsit de pe tractor. Împreună cu tatăl său merge vara pe câmp, bucurându-se de utilajele agricole.

Obiceiurile vechilor şvabi s-au pierdut la Comloşu Mic. Jakoby şi prietenii săi încearcă să păstreze tradiţia şi să îşi educe şi copiii în acelaşi spirit. „Acum nu mai e ca înainte când oamenii se vizitau unii pe alţii. Noi încercăm să ne întâlnim la tăiatul porcului, seara jucăm