“Când vine vorba despre sănătatea mintală, pornografia este cel mai îngrijorător lucru din câte ştiu eu că există.” Cuvintele acestea îi aparţin directorului Programului prinvind traumele sexuale şi psihopatologia al Centrului pentru Terapie Cognitivă de la University of Pennsylvania din Statele Unite. Pornografia poate fi considerată drogul generaţiei internet, în condiţiile în care acţionează ca un drog normal şi are urmări precum dependenţa, misoginismul, pedofilia şi disfuncţiile erectile (conform unor studii prezentate în Senatul SUA). Oamenii de ştiinţă care studiază efectele pornografiei sunt în continuare împărţiţi în două tabere. Pe de o parte sunt cei care susţin că pornografia satisface o nevoie a individului, îmbunătăţeşte viaţa de cuplu şi chiar duce la scăderea numărului agresiunilor sexuale. În tabăra opusă se află cercetătorii care au ajuns la concluzia că pornografia are un efect negativ asupra psihicului şi consumatorii săi au un potenţial mai mare de a comite agresiuni sexuale. S-ar părea că trăim într-o societate în care bunele moravuri, pudoarea şi decenţa nu-şi mai găsesc locul. Bazându-se pe slăbiciunea bărbaţilor pentru imagini senzuale, comercianţii împânzesc afişele şi reclamele cu domnişoare cvasi-dezbrăcate şi prelucrate în photoshop. Cum spunea cineva, nici măcar un târnacop nu se mai vinde azi dacă pe afiş nu apare un fotomodel în bikini. Însă, cel mai important câmp de bătălie este internetul. Peste 90% din totalul producţiei din industria pornografiei se consumă pe internet. Iar cum copiii se pricep mai bine decât părinţii la folosirea computerelor, internetul a devenit un sistem perfect de distribuţie a “drogului”. Un sistem care produce o întreagă generaţie de dependenţi. Aceasta în timp ce studiile arată că dependenţa de pornografie se depăşeşte mult mai greu decât dependenţa de cocaină, imaginile pornografice persistând în memoria