Valentin Ceauşescu are şanse minime să câştige în instanţă procesul pe care l-a intentat Teatrului Odeon cu scopul de a opri reprezentaţiile spectacolului „Ultimele ore ale lui Ceauşescu".
Experţii în proprietate intelectuală de la OSIM invocă două motive: protecţia cerută nu acoperă şi o operă artistică şi faptul că spectacolul se joacă în străinătate.
Devenit brand după înregistrarea la OSIM de către Valentin Ceauşescu şi de către Mircea Oprean, fostul soţ al Zoiei Ceauşescu, numele „Ceauşescu" nu poate fi folosit de nimeni „în scop comercial". Însă purtătorul de cuvânt al OSIM, Ovidiu Dinescu, susţine că în cazul unei piese de teatru trebuie făcută diferenţa între marcă şi drepturi de autor.
„Nicăieri nu o să găsiţi în aceste clase supuse protecţiei o operă literară. Dacă ar acoperi marca o operă literară, drepturile de autor ce ar mai fi?", a subliniat Dinescu. „Nu poţi să înfiinţezi, de exemplu, un teatru cu numele Ceauşescu sau să organizezi un festival Ceauşescu la Scorniceşti dacă marca apără dreptul de utilizare pentru titular, dar protecţia nu se aplică şi în cazul unei opere literare", susţine Dinescu.
Valabil doar în România
Pe de altă parte, marca este protejată numai pe teritoriul României, astfel încât solicitarea în instanţă a lui Valentin Ceauşescu de a se opri reprezentaţiile piesei „Ultimele ore ale lui Ceauşescu" este neîntemeiată. Piesa s-a jucat în România doar la10 şi 11 decembrie 2009, înainte ca Valentin Ceauşescu să deschidă procesul împotriva teatrului Odeon, după care a plecat într-un turneu internaţional.
Potrivit directorului OSIM, Horaţiu Răcuciu, rudele lui Nicolae Ceauşescu, sau alte persoane interesate, indiferent dacă îi cheamă Ceauşescu sau nu, aveau la dispoziţie o perioadă, în faza de analiză a dosarului, în care puteau face opoziţie.
„Nimeni nu a făcut opoziţie în acest caz. Persoana int
