Peste 30 de case de amanet şi-au început activitatea de la începutul acestui an pe piaţa românească, în urma înscrierii în Registrul de Evidenţă al instituţiilor financiare nebancare de la Banca Naţională a României, potrivit datelor băncii centrale.
Chiar dacă numărul total al caselor de amanet a ajuns, în prezent, la 1.827, piaţa de profil nu pare a fi saturată. În ianuarie, 26 de case de amanet şi-au început activitatea, iar de la începutul acestei luni alte şase. Cele mai multe dintre ele au fost deschise în Galaţi, Constanţa şi Bucureşti. În 2009, anul în care românii au resimţit acum criza economică, peste 300 de antreprenori şi-au afaceri ce au ca obiect de activitate acordarea de credite cu primire de bunuri spre păstrare, respectiv amanetare prin case de amanet.
În 2008, numărul noilor intraţi pe piaţă a fost de 185. Nicio casă de amanet nu a fost radiată în acest an, dar nici în 2009, din Registrul de Evidenţă al instituţiilor financiare nebancare de la Banca Naţională a României.
Tot mai mulţi români îşi deschid case de amanet motivaţi fiind de randamentul dat de acest tip de business în ultimul an de criză, când mulţi dintre cei care nu se mai descurcă financiar se văd constrânşi să-şi lase la amanet podoabele, maşinile sau alte bunuri mobile.
Nu se acceptă imobile drept garanţie
BNR a atras atenţia, în urmă cu o lună, că firmele de amanet nu pot accepta drept garanţie bunuri imobile, adică terenuri sau construcţii, după ce în presă au apărut informaţii ce prezentau astfel de practici.
BNR aminteşte că activitatea de creditare şi desfăşurarea acesteia sunt reglementate de legea privind instituţiile financiare nebancare. Conform normelor actuale, activitatea caselor de amanet se limitează la "acordare de credite cu primire de bunuri spre păstrare".
