Fie că sunt închişi într-un centru de reeducare sau într-un penitenciar de maximă siguranţă, cei care au de executat o pedeapsă privativă de libertate vor respira din nou aerul libertăţii. Libertatea într-o comunitate care nu e pregătită să-i primească. Ce poate face în libertate un fost puşcăriaş? Ce variante are şi care e drumul lui?

"Doamnelor, să ştiţi că eu o duc foarte greu aici, acasă, dacă ştiam că este aşa rău aici mai stăteam acolo! Să ştiţi că îmi pare rău că nu m-am luat după dumneavoastră să mai stau încă un an. Vă spun fără ruşine, au fost zile când nu aveam ce să mănânc. Mergeam la patroni să le zic dacă au ceva de lucru şi îmi spuneau că sunt prea mic de înălţime. Veneam acasă şi mă culcam de foame. M-am certat cu mama mea. A vrut să mă dea afară din casă. Nu ştiu ce să mai fac. Cred că am să fur iară să pic la puşcărie, că acolo am ce să mănânc. Aş vrea să fac iară icoane pe sticlă, dar nu am materiale. Nu vă cer nimic decât să-mi scrieţi, dacă vreţi. Vă iubesc mult de tot şi aştept un răspuns." Astfel sună o scrisoare primită de educatoarele Centrului de Reeducare Buziaş din mult-râvnita libertate. Centrul pare o tabără, dar aici sunt aduşi minori pentru furt, tâlhărie, tentativă de omor, viol. 19 pavilioane cu dormitoare, şcoală, sală de sport, club de teatru, ateliere de pictură, olărit, fotografie, tâmplărie, informatică, teren de sport... Internaţii merg la muzeu, la teatru, în tabere, sunt sărbătoriţi, pun în scenă piese de teatru, fac concursuri şi reuniuni cu adolescenţi de vârsta lor din comunitate. Aşa se încearcă pregătirea lor pentru reintrarea în societate. Însă societatea în care se întorc ei e alta.

"La plecarea din Centru, majoritatea îşi doresc să finalizeze măcar cursurile învăţământului gimnazial", declară Lavinia Solotchi, purtător de cuvânt al Centrului de Reeducare Buziaş. "Puţini reuşesc, deoarece de