Acordul încheiat de Google, edituri şi autori în 2008 în legătură cu digitalizarea a milioane de cărţi a suscitat discuţii şi critici la audierile care au avut loc ieri la New York, informează AFP. În centrul dezbaterii se află proiectul Google Books, născut din ideea "creării unei baze de date online a tuturor cărţilor din lume". Judecătorul federal Denny Chin, care trebuie să stabilească dacă acordul este "corect", a avertizat încă de la începutul audierii că nu intenţionează să se pronunţe asupra problemei imediat, preferând să menţină o atitudine deschisă pentru a "digera" toate argumentele. El a ţinut să menţioneze că este o persoană deschisă, cu viziuni extinse în acest domeniu. Înainte de a audia părţile acordului, judecătorul a permis expunerile a cinci partizani ai acordului şi a 20 de organizaţii care i se opun. Susţinătorii acestui acord au declarat că propunerea Googlea de a crea o librărie electronică va face posibilă accesarea unor căţi care nu mai sunt editate de ani de zile. Totodată, acest proiect poate aduce noi venituri autorilor. "Multe dintre cărţile noastre cad în paragină", a explicat decanul bibliotecilor Universităţii Michigan, Paul Courant. În lipsa proiectului Google, numeroase opere nu ar mai putea fi închiriate pentru a fi lecturate, a adăugat el. Cărţile electronice o şansă pentru nevăzători Preşedintele federaţiei americane a persoanelor cu deficienţe de vedere, Mark Maury, a explicat că Google trebuie îşi poată derula în bune condiţii proiectul "pentru a oferi acces la milioane de cărţi" şi nevăzătorilor, prin lecturarea lor pe computer. "Alianţa pentru carte deschisă", care regrupează rivalii Google care se opun acordului - cum ar fi Amazon, Microsoft şi Yahoo! -, a făcut cunoscut că "Google a obţinut de facto o licenţă exclusivă care îi oferă un avantaj enorm în faţa altor motoare de căutare şi nu prin intermediul mecanismelor normal