Băncile care înregistrau creşteri ale activelor de trei cifre înainte de criză au lăsat-o mai uşor cu creditarea şi preferă să trăiască mai mult din operaţiuni pe pieţele financiare. Impulsurile repetate date de Banca Naţională în sensul revigorării creditului încep să aibă efecte şi în piaţă. Nu toate băncile par dispuse însă, cel puţin deocamdată, să revină la activitatea de bază, adică împrumuturile acordate companiilor şi persoanelor fizice, du
Băncile care înregistrau creşteri ale activelor de trei cifre înainte de criză au lăsat-o mai uşor cu creditarea şi preferă să trăiască mai mult din operaţiuni pe pieţele financiare.
Impulsurile repetate date de Banca Naţională în sensul revigorării creditului încep să aibă efecte şi în piaţă. Nu toate băncile par dispuse însă, cel puţin deocamdată, să revină la activitatea de bază, adică împrumuturile acordate companiilor şi persoanelor fizice, după cum remarca şi guvernatorul Mugur Isărescu. Mulţi bancheri preferă să „trăiască“ din tranzacţionarea de titluri de stat sau din alte operaţiuni pe pieţele financiare.
Băncile care au avut creşteri explozive înainte de criză sunt cele mai puţin dispuse să finanţeze mediul privat astăzi, lucru uşor sesizabil şi din dinamica dobânzilor. „Vrem să menţinem supraunitar raportul dintre depozite şi credite“, a explicat la o întâlnire pe teme economice Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, una dintre băncile care au înregistrat creşteri importante în perioada 2006-2008. Că grecii nu sunt încă pregătiţi să reaprindă motorul creditării lasă de înţeles şi directorul general adjunct al grupului elen EFG Eurobank, Theodore Karakassis. „Strategia noastră este să continuăm activitatea în România, să încercăm să dăm credite, dar să găsim clienţi buni. Nu trebuie să dăm bani tuturor celor care cer, ci doar celor care îi folosesc cu responsabilitate, pentru că trebuie să fi
