O destinaţie exotică şi nu prea. Aventuri care au început în Epoca Bronzului, binecunoscute din mitologia greacă. Legende legate de zbor şi de descifrarea unor enigme. Un monstru mai mult decât fioros învins de eroul ajutat de o frumoasă sedusă şi abandonată. O artă profund originală, de o vitalitate uimitoare, care a stârnit şi mai stârneşte entuziasmul specialiştilor şi amatorilor deopotrivă. E vorba, evident, despre Insula Creta, cândva punctul în care se intersectau câteva dintre culturile din bazinul Mediteranei.

Labirintul construit de Dedalus la porunca Regelui Minos avea să

găzduiască Minotaurul, care devora anual floarea tineretului atenian. Genialul arhitect a evadat cu greu din interiorul propriei sale opere şi a ajuns, pare-se, în Sicilia. Monstrul a murit de mâna lui Teseu, care la rândul lui a izbutit să refacă drumul spre ieşire folosind firul oferit de Ariadna. Construcţii asemănătoare sunt menţionate de istorici în Egiptul Antic, prin alte insule, cum ar fi Lemnos, pe continentul american, în India, în nordul Europei.

Era inevitabil, în plină epidemie de romane care au pe copertă unul dintre cuvintele: cod, mister, primul, ultimul şi/sau enigma, să se găsească un autor care să atace subiectul celui dintâi labirint din istorie. Romanul lui Will Adams combină istoria cunoscută cu teoriile moderne şi cu aventurile unor arheologi aserviţi (sau nu) unui oligarh modern care vrea să intre în posesia comorii argonauţilor, lâna de aur. Povestea, care se vrea originală, este un exemplu interesant de superioritate a realităţii în raport cu ficţiunea.

Să începem cu teoriile istorice prezentate ca fiind revoluţionare. Afirmaţia privind originile africane (Egipt, Nubia - regiune a Sudanului) ale culturii cretane nu este în nici un caz o mare surpriză. Ea îşi are originea în opera lui Sir Arthur Evans, arheologul care a desco