Astazi putem citi cu totii despre problemele economice ale Greciei. In fiecare zi, canalele media de top ale lumii au subiecte despre “tragedia greaca”, prezentand o tara in prag de faliment, indoindu-se de bunele intentii ale noului Guvern, care abordeaza problema doar la suprafata. Acceasi suprafata care “era in regula” pe parcursul anilor precedenti, in vreme ce tara se indrepta cu repeziciune spre epava care este astazi.
Haideti sa incercam sa identificam realitatea care se ascunde sub aceasta fatada, pastrand mereu in minte faptul ca grecii si romanii se aseamana in proportie de 80% (dupa parerea mea). Si daca tragedia greaca nu trezeste Romania, intr-un deceniu (si nu in 3 ca in Grecia) situatia de aici va fi mult asemanatoare…
Grecia s-a alaturat “Pietei Comune Europene” in 1979…
Spre sfarsitul anilor ’70 (1979), cand fostul Prim Ministru al Greciei (mai traziu presedinte) Konstantinos Karamanlis a reusit sa includa Grecia in “Piata Comuna Europeana” (si anume – tradus din Greaca – denumirea Uniunii Europene in acea vreme). Nivelul datoriilor tarii se situa la 25 – 30% din Produsul Intern Brut (PIB), dar nivelul de trai era foarte scazut.
Milioane de greci nu s-au bucurat la punerea bazelor unei societati “capitaliste” normale si invidiau un numar redus de cateva sute de mii, in marea lor majoritate comercianti, “oameni de afaceri” de toate felurile (care se ocupau cu ceea ce in romaneste se numesc “smecherii”). Clasa de mijloc in Grecia era “subtire” la acea vreme.
Din sindroamele trecutului…
Grecii au indurat multe in Primul si cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Razboiul Civil care a urmat a provocat mai multe daune dacat celelalte doua razboaie impotriva celorlati. Toate acestea au generat mai multe sindroame si frici intr-o societate care tocmai iesise in 1974 dintr-o Dictatura Militara dur