Noel e un pui de românaş născut în Canada, la Whistler, la numai câţiva kilometri distanţă de pârtiile de schi unde în aceste zile au loc cele mai importante competiţii ale planetei. Mama lui, Aida, l-a botezat Noel pentru că s-a născut în apropierea Crăciunului, dar i s-a spus şi Ştefan, după numele bunicului său, sinăianul gurmand Ştefan Florin Varga. Ca şi el, Noel e gurmand.

Doar că în locul jambonului de porc, pregătit ca la Pâncota, de unde se trage bunicul, ori a cârnaţilor de Pleşcoi, marcă a câmpiei buzoiene de unde e bunica, puştiul cel neastâmpărat, ca mai toţi canadienii de pe malul Pacificului, e îndrăgostit de reţetele din peşte şi fructe de mare, ca şi de felurile de mâncare japoneze. Bucătăria niponă este la mare căutare la Vancouver şi în împrejurimi.

"Pentru că nepoţelului meu îi plac atât de mult creveţii şi cum după Paşti o să iau primul zbor peste Ocean ca să mă duc la el, m-am gândit că n-ar fi rău să caut şi eu niscaiva reţete cu acest fel de «răcuşori» ca să-i pregătesc cât voi sta la Whistler", îmi mărturisea bunicul Ştefan. "Chiar în această carte a lui Constantin Bacalbaşa, «Dictatura gastronomică», am găsit câteva sugestii subtile.

Cum ar fi Sosul Crevette, preparat dintr-un sos olandez, dar să fie mai gros, pentru care se înlocuieşte untul obişnuit prin untul de crevetă (sau de creveţi). În ultimul moment, adaugi şi cozile de creveţi, fără coajă. Untul de crevetă se face astfel: pisează 100 de crevete cu cojile lor şi 100 g de unt. După ce ai făcut pasta, pui pe foc, amestecând cu o lingură de lemn. Când untul s-a topit şi s-a limpezit, luând culoare aurie, îl pui într-o pânză şi-l storci până ce se strecoară tot untul."

Ştefan Florin Varga încearcă să anticipeze reacţia nepotului, atunci când felurite mâncăruri pe care i le va pregăti vor fi asezonate cu sosul ori cu untul de crevetă, prepa