Guvernul de la Ankara a decapitat ierarhia militară, gardianul sistemului secular din Turcia, încarcerând ofiţeri de rang înalt, sub acuzaţia de tentativă de lovitură de stat. Sursa: REUTERS

Armata turcă, garantul principiilor laice de guvernare, a intrat în conflict deschis, pentru a patra oară în ultimii 50 de ani, cu executivul de la Ankara, care acuză ierahia militară de tentativă de lovitură de stat.

Şapte ofiţeri de rang înalt - doi amirali în serviciu activ, alături de alţi doi amirali, un general şi doi colonei în retragere - au fost inculpaţi, ieri, de un tribunal din Istanbul, pentru apartenenţă la o organizaţie clandestină care ar fi complotat, în 2003, pentru răsturnarea guvernului conservator. Alţi 20 de suspecţi sunt în continuare interogaţi de poliţia turcă, potrivit France Presse.

Lovitură la vârf

Din 1960 până în prezent, armata turcă a înlăturat de la putere patru guverne, ultima in tervenţie de acest fel având loc în 1997, când generalii l-au constrâns pe fostul premier islamist Necmettin Erbakan, mentor politic al actualului şef al executivului de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, să se retragă.

De data aceasta, ofiţeri consideraţi altădată drept intangibili, precum cei doi amirali, şefi ai Statului-Major al aviaţiei şi marinei turce, au fost încarceraţi pentru că au pus la cale înlăturarea de la putere a Partidului Dreptăţii şi Justiţiei (AKP), la guvernarea din 2002.

În Turcia, Statul-Major al forţelor armate nu este subordonat Ministerului Apărării, ci direct premierului, iar armata turcă, a doua ca mărime din NATO, este singura dintre ţările membre ale Alianţei care a păstrat, până acum şapte ani, prerogative importante.

În 2003, parlamentul a redus rolul politic al forţelor armate, conduse de 15 generali şi amirali, pentru a se plia pe normele europene