Înmormântarea Fărşangului a fost sărbătorită astăzi cu mult fast în localitatea Rimetea în prezenta a câtorva sute de oameni. Ceremonialul de la Rimetea este un obicei păstrat de secole într-o comunitate maghiară

Sărbătoarea de astăzi este unul dintre cele mai vechi şi bizare obiceiuri ale maghiarilor din Transilvania, cu originile în Evul Mediu. În fiecare an, la Rimetea, localnicii şi participanţii „îngroapă“ în mod simbloic de 300 ani încoace iarna şi se pregătesc de un nou an agrar.

„În preajma lăsatului secului de Paşte se instalează dezechilibrul, iar toate regulile sunt încalcate. Cei mai importanţi oameni ai localităţii, respectiv primarul, preotul şi medicul sunt vorbiţi în gura mare de bine sau de rău, în funcţie de cum s-au comportat în anul care a trecut“, a explicat Francisc Szocs, primarul comunei Rimetea.

Înmormântarea Fărşangului interzice practic orice distracţie cu toate că alaiul este similar cu cel al unei nunţi, însă care are în centru un căşciug alb. „Un alai colorat, compus exclusiv din baieţi îmbrăcaţi tradiţional sau deghizaţi, transportă prin tot satul coşciugul alb. În această zi în sat nu mai există nicio regulă, fiecare face ce vrea“, a afirmat Ştefan Kerekeş, 65 ani, localnic din Rimetea.

Primarul, doctorul şi preotul traşi la răspundere

În fruntea alaiului este transportat coşciugul cu o căruţă trasă de un măgar, iar în urma acestuia două fete bătrâne care bocesc poartă o radacină de copac care simbolizează sterilitatea. Toate personajele care formează alaiul sunt reprezintă draci, clovni, ţiganci sau cerşetori, care murdăresc pe faţă cu roşu sau negru toţi localnicii sau turiştii care asistă la sărbătoare.

„Gălăgia pe care o fac au rolul de a alunga tot ceea ce înseamnă murdărie şi anotimpul rece. După ce întregul sat este străbătut de alaiul gălăgios, oamenii se strâng la izvorul din loc