Corupţia a rămas o problemă serioasă în instituţiile din România, inclusiv în sistemul judiciar, se arată în raportul Departamentului de stat al SUA pe tema traficului de droguri în 2009.
Condamnările pentru multe infracţiuni, inclusiv pentru cele legate de droguri, sunt dificil de obţinut. De asemenea, potrivit studiului, 50% dintre cei condamnaţi nu îşi ispăşesc integral pedeapsa.
Pe de altă parte, din punctul de vedere al politicii de stat, România nu încurajează fabricarea sau distribuţia de narcotice şi de substanţe psihotrope, şi nici spălarea de bani proveniţi din traficul de droguri.
Nu există nicio dovadă că vreun înalt oficial român a fost implicat, a încurajat sau a facilitat fabricarea sau distribuţia de droguri, se mai arată în document.
Deşi analiza precizează că România nu este o sursă majoră de droguri, ţara noastră continuă să fie o una de tranzit pentru narcotice, aflată pe ruta din Balcanii de Nord pe care se face trafic de opiu, morfină şi heroină. Această rută pleacă din Afganistan spre Europa Centrală şi de Vest.
În România a crescut traficul de substanţe chimice folosite, în ţări din est, la prepararea heroinei şi a drogurilor sintetice. De asemenea, România este o ţară de tranzit pentru drogurile sintetice, ca de exemplu MDMA (Ecstasy), care ajung din vestul şi nordul Europei în est.
Autorităţile române estimează că 80% din drogurile care intră în România ajung în Europa de Vest. Se crede că heroina, MDMA şi alte droguri sunt depozitate în cantităţi mari aici, după care sunt transportate mai departe. O altă rută de trafic de heroină din nordul Balcanilor trece prin România, Moldova şi Ucraina.
Consumul de droguri a rămas relativ constant, cu o creştere în privinţa folosirii necontrolate de către tineri a unor produse farmaceutice, mai menţionează raportul.
