Provine din comunitatea de romi din cartierul Simileasca şi, după ce a renunţat la catedră, s-a specializat în administraţie publică.

Apartenenţa la etnia romă nu l-a împiedicat să devină un om realizat din toate punctele de vedere, ba chiar se poate spune că într-o oarecare măsură l-a ajutat. Ocupă o funcţie nu tocmai comodă în Primărie, are de rezolvat probleme sociale, problemele romilor şi nu în ultimul rând pe cele ce ţin de reabilitarea termică a locuinţelor şi consolidarea imobilelor.

A copilărit în comunitatea de romi din cartierul Simileasca şi niciodată nu şi-a ascuns originea. Fiu de fierar, nu a deprins meşteşugul tatălui său, ci a ales să înveţe carte. „Tata câştiga bine şi m-a trimis la şcoală, a vrut să mă ţin de carte. La vremea aceea, eu şi doi dintre fraţii mei eram printre puţinii copii din comunitate cu liceu”, îşi aminteşte Iosif Călin.

Ţine la tradiţiile ţigăneşti, dar spune că în Simileasca este o comunitate atipică. Părinţii nu l-au logodit în adolescenţă, după obiceiul care încă există în multe locuri. S-a căsătorit la 25 de ani, atunci când a socotit el că este vremea să îşi întemeieze o familie.

A făcut naveta la ţară

A absolvit facultatea în plin regim comunist şi a avut îndrăzneala să îşi aleagă ca temă pentru lucrarea de diplomă relaţiile dintre Statele Unite şi Uniunea Sovietică. Abordarea din punct de vedere occidental nu a fost pe placul coordonatorului său, care i-a scos două capitole importante. Nu s-a descurajat că a fost cenzurat, şi-a luat postul în primire la o şcoală de ţară din judeţul Vrancea, unde le-a predat copiilor istoria timp de patru ani.

După 1990 a predat la câteva licee din oraşul Buzău, pentru ca în cele din urmă să renunţe la activitatea didactică. A încercat la un moment dat să intre în afaceri, dar statutul de patron nu l-a prins, aşa că s-a orientat