Actuala şefă a statului a păşit pe urmele soţului, folosindu-şi poziţia pentru a-şi rotunji conturile. Ultima ispravă a Cristinei Kirchner de a intra în rezervele Băncii Naţionale ilustrează modul dubios în care amestecă afacerile cu politica.

Cristina Kirchner a reuşit să „rupă" 6,5 miliarde de dolari din rezervele Băncii Centrale a Argentinei pentru a plăti datoria externă a ţării pe 2010.

Modul discreţionar în care a procedat Kirchner, încălcând şi o decizie judecătorească ce-i interzicea să se atingă de rezervele băncii, riscă să arunce statul latino-american într-o gravă criză instituţională.

Un nou bloc latino-american fără SUA

Marea Britanie începe să foreze în ape contestate de Argentina

Petrolul din Malvine reînvie un conflict latent

Acest tur de forţă, denunţat de opoziţie, a fost posibil deoarece Cristina Kirchner l-a înlocuit, în februarie, pe Martin Redrado, guvernatorul Băncii Centrale cu o apropiată a sa. Mercedes Marco del Ponto a fost promovată astfel pentru „meritul" de a fi apărat o decizie similară a fostului şef al statului, Nestor Kirchner (2003-2007, consort al actualei preşedinte), de a lua 9,5 miliarde de dolari din rezervele ţării pentru a plăti datoria Argentinei la FMI.

Acuzaţii de corupţie

Cuplul Kirchner are antecedente grele în privinţa modului în care şi-a folosit poziţia. Nestor Kirchner a preluat puterea în 2003, când economia Argentinei era secătuită de o criză de peste 18 luni. Pentru a opri declinul, proaspătul preşedinte a îngheţat privatizările şi a întărit controlul statului în economie.

Creşterea mondială a preţurilor la produsele agricole, combinată cu banii pompaţi de stat în economie au repus Argentina pe picioare şi i-au conferit lui Kirchner o aură de erou, pe care nu a încetat s-o exploateze de-atunci, inclusiv asigurându-şi succesiunea la şefia statului prin alegerea