Doina Cornea dezminţea public că ar fi cumpărat, împreună cu familia, fabrici şi întreprinderi în România şi că ar fi cerut oprirea ajutoarelor către ţară. Aura Urziceanu era nemulţumită de statutul care i se acorda în lumea muzicală românească. Comitetul Olimpic Român şi-a ales membrii conducerii. Doina Cornea a făcut o declaraţie publică pentru a dezminţi zvonurile apărute în presa locală după demisia sa din Frontul Salvării Naţionale de la începutul anului 1990. Fosta disidentă blama informaţiile nefondate care o calomniau în publicaţii din întreaga ţară.

FALSĂ CAMPANIE ELECTORALĂ

Zvonurile, publicate în cotidiene locale de tiraj mai mic, făceau referire atât la acţiunile sale şi ale familiei sale, cât şi la premiile internaţionale obţinute de Doina Cornea. În presa locală se scria că familia disidentei, din Franţa şi din ţară, ar fi cumpărat numeroase fabrici şi întreprinderi în diverse oraşe româneşti.

"Noi nu suntem industriaşi şi în afară de modeste salarii sau pensii nu dispunem de alte fonduri", explica Doina Cornea în cotidianul România liberă, menţionând că premiile ce i-au fost decernate pentru activitatea disidentă din timpul regimului comunist, în număr de două, erau folosite pentru înfiinţarea unui birou de coordonare a ajutoarelor umanitare şi a asistenţei privind respectarea drepturilor omului în România.

În Adevărul în libertate, la Cluj, se scrisese că în perioada 8-15 februarie Doina Cornea ar fi distribuit din partea PNŢ dolari şi obiecte într-o serie numeroasă de localităţi din Transilvania pentru a convinge oamenii să se înscrie în partid, legitimându-se chiar cu buletinul de identitate. Potrivit aceleiaşi declaraţii, Doina Cornea se afla în acele zile într-o călătorie în Norvegia şi Danemarca.

Printre cele mai grave acuze aduse fostei disidente în ziarele locale era şi aceea potrivit căreia Doina Cornea ar fi ce