Suma celor care au fost şi care vor fi. A celor mulţi sau puţini, a unicului. A tatălui, a soţului, a amantului, a fratelui. Suntem ceea ce ochii celui care ne priveşte pe stradă vor să fim. Suntem îndrăgosteala lor şi sacrificiile nebune pe care le fac pentru noi. Suntem orele de shopping la care sunt imuni doar pentru noi. Suntem orele de aşteptare în care privim la ceas ca la obiectul mântuirii şi florile pe care ni le dăruiesc cu degete lungi care caută suflete.
Suntem cafeaua lor de dimineaţă sau amarul de zi cu zi. Suntem caractere puternice datorită lor şi oameni slabi doar pentru că nu i-am lăsat să ne înveţe sufient.
Suntem taţi care ne-au crescut, cu sacrificii sau fără, şi iubiţi cu drame în miezul nopţii. Suntem farfurii sparte şi revelioane cu confetti.
Ne găsiţi adolescente pe rândurile din spate ale unei săli de cinematograf sau pe culoarele unei şcoli generale. Mirosim a cofetărie şi a plimbări pe Magheru.
Suntem drame sau poveşti cu final fericit, regăsiri şi despărţiri în gări centrale, aburi de iarnă sau toropeli de vară. Ne purtăm paşii în existenţe paralele, în locurile unde paşii noştri şi ai lor au călcat împreună.
Suntem momente grele, negre şi cleioase în care ne-am odihnit inimile pe umerii lor. Suntem cursuri împrăştiate nervos în certuri la facultate şi bilete lăsate în bancă, lângă un fir timid de floare.
Suntem nervii lor în trafic şi rareori prietenele lor de bere.
Timpul lor pierdut sau câştigat sau regretul lor, dragostea lor imposibilă sau soţia lor pentru tot restul vieţii. Suntem mamele copiilor lor sau prietenele lor. Suntem mâna din mâna lor.
Suntem tatăl ce trăgea pe stradă fetiţa de patru anişori care încerca să ţină pasul. Suntem mirosul de portocale şi fanteziile lor. Ne poartă în paharele cu vin, în portofele sau în multele sertare din suflet. Ne respectă şi ne fac puternice. @N_P