Prevederile legale privind plata TVA pentru tranzacţiile imobiliare efectuate de persoane fizice pot declanşa o avalanşă de litigii. Reaşezarea societăţii româ­neşti în câmpul ordinii de drept este unul dintre cele mai grele de­mer­suri de după decembrie 1989. Nu numai condamnările Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), ci şi nemulţumirile cetăţenilor prin raportare la cele trei autorităţi (legislativă, executivă şi judecătorească) reprezintă prob

Prevederile legale privind plata TVA pentru tranzacţiile imobiliare efectuate de persoane fizice pot declanşa o avalanşă de litigii.

Reaşezarea societăţii româ­neşti în câmpul ordinii de drept este unul dintre cele mai grele de­mer­suri de după decembrie 1989. Nu numai condamnările Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), ci şi nemulţumirile cetăţenilor prin raportare la cele trei autorităţi (legislativă, executivă şi judecătorească) reprezintă proba acestei dificile reaşezări. Recent (decembrie 2008), în baza art. 46 din Convenţie, CEDO a pronunţat o hotărâre pilot, Viasu c. România, prin care statul român este obligat să ia anumite măsuri legislative şi administrative. Prin hotărârea menţionată, Curtea a observat că imensa parte a dificultăţilor de ordin organizatoric a autorităţilor competente sunt consecinţa schimbărilor repetate ale legislaţiei în domeniul restituirilor. Din nefericire, domeniul restituirii proprietăţilor nu este singurul domeniu al legislaţiei în vigoare caracterizat de instabilitate, incoerenţă şi lipsă de corelare a dispoziţiilor legale.

O problemă ce a născut discuţii şi controverse serioase în ultima pe­­rioadă este cea legată de plata TVA pentru tranzacţiile imobiliare efectuate de persoane fizice. Această controversă nu este una pur doctrinară, ci una reală. Prin Ordonanţa de urgenţă nr.109/2009 pentru modificarea Codului fiscal, această chestiune a primit