Cum-necum, in PSD si PNL s-au asezat apele. Cele doua partide au echipe de conducere noi sau reconfirmate, iar strategiile lor sunt destul de clare. Mingea politica este acum in terenul PD-L si nu este deloc una usoara.
Atat PSD, dominat de Ion Iliescu si Adrian Nastase, cat si PNL, privatizat de Dinu Patriciu, s-au asezat in transeele unei opozitii radicale, care nu lasa nicio sansa de colaborare cu PD-L, sub pretexte mai mult sau mai putin ideologice si cu foarte multa visceralitate.
Ambele partide sunt conduse de lideri destul de proaspeti, cu potential, confirmat deocamdata doar de Crin Antonescu, de a servi ca locomotive electorale propriilor partide si cu certe ambitii prezidentiale in 2014.
Nu este o situatie prea vesela pentru PD-L, desi, teoretic, partidul de guvernamant beneficiaza copios de hemoragia din PSD si PNL, are majoritate in Parlament si, in ritmul acesta, ea ar putea deveni chiar confortabila.
Democrat liberalii sunt in acest moment singurii care deconteaza criza. Din punct de vedere electoral, nu e nicio fericire sa fii singur la guvernare intr-un astfel de moment, cand costurile politice sunt mai mari decat beneficiile resurselor de care dispui. Asta cu atat mai mult cu cat vorbim despre un partid mult expandat in raport cu bazinul sau real de competenta.
Culmea este ca insa ca masurile cele mai costisitoare din punct de vedere electoral nu sunt cele reformiste, prea putine de altfel, ci acelea provocate de practicile pe care democrat liberalii le-au contestat pana in ultima zi de opozitie si le-au aplicat cu efervescenta din prima zi de guvernare: clientelism, politizare, nepotisme, abuz de resurse bugetare, favoritisme etc.
Oamenii nu sunt nervosi pentru ca scad pensiile de lux, ci pentru ca, de exemplu, Adriean Videanu intentiona sa accepte bonusuri fabuloase pentru mana
