Nici n-a apărut bine Dacia Duster pe piaţă şi Băsescu şi-a achiziţionat un exemplar, cu care s-a dus singur la cumpărături. Nu cred că pentru a mai da un exemplu de fidelitate faţă de mărfurile care se produc în România. Am alte presupuneri în această privinţă.

Sînt chiar curios dacă după ce Băsescu şi-a luat un Logan au crescut vînzările acestui automobil pe piaţa internă, măcar în luna următoare. Fiindcă, anul trecut, în ciuda pildei prezidenţiale, Loganul s-a vîndut mai bine în străinătate decît în România.

Cu Dusterul lucrurile stau cu totul altfel. Atît cît îmi cunosc concetăţenii, aş paria că SUV-ul autohton va avea un succes nebun, aproape la fel ca Loganul, pentru care în primul an stăteai la coadă, la fel cum îţi aşteptai rîndul şi dacă, mai tîrziu, voiai un Logan pe motorină. Dacă n-ar fi fost criza, probabil că Duster ar fi avut vînzări triumfale pe-aici pe la noi, direct proporţionale cu ambiţia românului de toate vîrstele şi de ambele sexe de a conduce un SUV la un preţ doar uşor piperat.

Toate ambiţiile noastre refulate şi toate dorinţele noastre de a spune cine sîntem fără să deschidem gura, ci doar portiera maşinii, ar putea fi întruchipate de acest Duster. Chiar dacă am datorii la întreţinere, chiar dacă mi-a buşit criza afacerile, chiar dacă nu ştiu de unde o să scot banii pentru rate, măcar atît să-mi permit – un SUV! Acesta va fi idealul brusc al celor care se zbat să obţină un certificat că au ajuns în rîndul clasei de mijloc şi turnesolul celor care se chinuie să rămînă acolo, măcar în imaginarul lor personal. Pentru puşti va fi saltul în viaţă de la maşina părinţilor la independenţa lor subvenţionată, pentru adulţii care au trecut de la Dacia la Logan dovada că nu li s-au s-au plafonat posibilităţile, iar pentru pensionarii care nu s-au resemnat să se uite la fata din pagina 5, o viagra pe patru roţi.

Băsescu s-a grăbit