Senatul a adoptat luni, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege de ratificare a acordului privind Nabucco. Acordul, semnat la 13 iulie 2009 la Ankara între Austria, Bulgaria, Ungaria, România şi Turcia, prevede ca Executivul de la Bucureşti să sprijine, atât în plan politic cât şi juridic, realizarea proiectului Nabucco.

Gazoductul va avea o lungime totală de 3.296 km (Turcia ­ 2000 km, Bulgaria ­ 400 km, România 460 km, Ungaria ­ 390 km şi Austria - 46 km) şi o capacitate de transport finală de maximum 31 miliarde metri cubi anual, pe întreaga sa lungime, se arată în expunerea de motive.

Companiile care participă la realizarea gazoductului sunt OMV (Austria), RWE (Germania), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria) şI Botaş (Turcia). Din partea României participă Transgaz, operatorul sistemului naţional de transport gaze.

Nabucco este un proiect susţinut de Uniunea Europeană şi este menit să transporte gaze naturale din regiunea caspică şi să diversifice sursele de aprovizionare. Gazele vor ajunge la centrul de înmagazinare de la Baumgartden din Austria, unde Gazprom deţine jumătate din acţiuni, iar OMV cealaltă jumătate.

ROMÂNIA JOACĂ LA DOUĂ CONDUCTE

Nabucco este la mare concurenţă cu South Stream, sprijinit de Gazprom şi italienii de la Eni. Rusia propune un alt gazoduct, South Stream, care să traverseze Marea Neagră până în Bulgaria. De aici, ramura sudică ar trebui să treacă prin Grecia, Marea Mediterană până în Italia. Ramura nordică este programată să traverseze Serbia, Ungaria şi Austria. Rusia a încheiat acorduri pentru South Stream şi a parafat înţelegeri energetice cu toate statele care participă la realizarea Nabucco şi a invitat inclusiv România.

HOPURI

Problema este că Nabucco deţine o parte din finanţarea 7,9 miliarde de euro necesară constuirii proiectului, însă gazoductul nu are rezervat gazul